Cele mai bune alimente pentru a inversa efectele mortale ale poluării aerului

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Delaware a descoperit că un consum mai mare de legume apiacee ar putea ajuta la atenuarea efectelor poluării aerului.

Poluarea aerului este definită ca fiind eliberarea de poluanți în atmosferă care dăunează sănătății umane și mediului în ansamblu. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea aerului provoacă moartea a șapte milioane de persoane pe an în întreaga lume. Nouă din zece oameni respiră un aer care depășește nivelurile de poluare stabilite de OMS, iar cei din țările cu venituri mici și medii sunt cei mai afectați.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Persoanele care sunt expuse la poluarea aerului suferă de o serie de probleme de sănătate. Boli precum pneumonia sau bronșita sunt exemple de repercusiuni pe termen scurt. Iritarea nasului, a gâtului, a ochilor sau a pielii, precum și durerile de cap, amețelile și greața sunt toate simptome ale poluării aerului. Consecințele pe termen lung ale poluării aerului pot continua ani de zile sau chiar toată viața. Ele pot duce chiar la moartea unei persoane.

Din fericire, un cercetător de la Universitatea din Delaware a identificat o strategie pentru a reduce impactul poluării aerului asupra organismului nostru prin creșterea consumului regulat de legume precum țelina, morcovii, păstârnacul și pătrunjelul.

Poluarea provoacă moartea a șapte milioane de persoane anual

Jae Kyeom Kim, profesor de sănătate comportamentală și nutriție, a investigat modul în care legumele apiacee protejează organismul de acumularea de acroleină, un iritant pentru plămâni și piele, cu un miros puternic și neplăcut, care abundă în fumul de țigară și în gazele de eșapament ale automobilelor, într-un nou articol publicat în The Journal of Nutritional Biochemistry.

Kim și colegii săi au investigat modul în care legumele apiacee, care sunt bogate în fitonutrienți, ameliorează toxicitățile induse de acroleină printr-o serie de teste. Descoperirile au demonstrat cum ar putea fi diminuat stresul oxidativ indus de acroleină și cum ar putea fi minimizate consecințele negative.

„Cercetarea lui Kim a descoperit că legumele apiacee susțin detoxifierea prin creșterea activității enzimelor antioxidante”, a declarat Jillian Trabulsi, care a participat la studiu. „Rezultatele sugerează că legumele pot oferi protecție împotriva daunelor și inflamațiilor induse de acroleină deoarece, în ficat, legumele îmbunătățesc conversia acroleinei într-un acid solubil în apă pentru excreția corporală.”

Ce cantitate de legume ar trebui să consumăm zilnic?

Următorul pas a fost determinarea unei cantități rezonabile de doze pentru oameni. În viitor, Kim intenționează să integreze teste de intervenție pe oameni.

„Când am calculat acest lucru, am determinat că, de fapt, cantitatea zilnică reală de legumele apiacee pentru oameni este de aproximativ 1 și 1/3 cești pe zi”, a spus Kim. „Nu este nevoie de un aport ridicat pentru a vedea o diferență, iar aceasta este o cantitate realizabilă în viața de zi cu zi.”

Kim și echipa sa subliniază importanța implementării schimbărilor comportamentale în alimentație ca soluție pentru a combate acumularea de substanțe toxice derivate din poluarea aerului.

„Cercetările au identificat faptul că totalitatea nutrienților din fructe și legume este cea care susține rezultatele benefice pentru sănătate, mai degrabă decât un singur nutrient”, a declarat Trabulsi, potrivit SciTechDaily. „Concentrarea pe o dietă sănătoasă cu alimente integrale are un impact mai mare decât să ne bazăm pe suplimente individuale.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

9 milioane de oameni, uciși de poluare în fiecare an. Care sunt cele mai afectate țări?

Cum modifică poluarea aerului țesutul pulmonar și favorizează apariția cancerului?

Fructele și legumele care conțin cele mai multe pesticide. Cât de periculoase pot fi?

Consumul de legume nu te ferește de afecțiunile cardiovasculare. Ce au descoperit cercetătorii?